Acum 17 ani, când am intrat pe piața muncii, nu știam aproape nimic despre cum ar trebui să lucrez, care sunt lucrurile importante la job sau cum ar trebui să-mi ușurez procesul de învățare. M-am confruntat cu o primă experiență profesională mai puțin plăcută, în urma căreia am avut nevoie de câțiva ani să-mi recapăt încrederea în mine.
De atunci și până acum lucrurile s-au schimbat în România, chiar dacă mai sunt multe capitole pe care trebuie să le îmbunătățim. În toți acești ani, am adunat câteva învățături care cred că le-ar putea fi utile și altora. Nu dețin un secret și nici rețete universale. Consider că fiecare ar trebui să-și ia propriile lecțiile și să descopere ce i se potrivește cel mai bine. Însă sunt de părere că există loc pentru empatie, dialog și deschidere.
În cele ce urmează, voi povesti despre cinci sfaturi de avut în vedere de-a lungul carierei, care te-ar putea ajuta să faci alegeri conștiente și adecvate personalității și contextului în care te afli.
Soft skills versus hard skills
În ultima vreme, acest subiect este pe buzele tuturor, iar părerile sunt împărțite. În termeni generali, abilitățile hard sunt cele care se pot învăța și sunt în strânsă legătură cu profesia, pe când cele soft țin mai mult de dezvoltarea personală și de latura umană. Diferența dintre aceste două tipuri de abilități este că cele soft sunt transferabile și te ajută în momentul în vrei să-ți schimbi domeniul profesional. În schimb, cele hard sunt mai ușor de monetizat. Eu consider că piața are nevoie atât de experți (cu hard skills valoroase), cât și de persoane sociabile, care au competențe ceva mai limitate, dar care pot funcționa ca un liant între oameni, idei și proiecte. Persoanele cu abilități hard foarte bine dezvoltate fascinează prin competență, iar celelalte printr-o capacitate ridicată de comunicare și integrare, dar și prin căldură și amabilitate.
Din experiența mea, mi-am dat seama că este mai important să-ți identifici tipul de abilități și să cauți acel job prin care ți le poți pune în valoare. De exemplu, dacă ești foarte bun într-un anumit domeniu și te specializezi în mod constant, caută să împărtăsești și cu alții din cunoștințele tale. Dacă ești comunicativ și sociabil, preocupă-te să aduci oamenii împreună, pentru că ei îți vor aprecia eforturile. Îți recomand să-ți accepți limitele și să construiești în direcția în care simți că vei obține rezultate. Îmi spunea cineva, recent, că celebrul istoric și scriitor Yuval Noah Harari are trac să vorbească în public. Însă acest lucru nu-i diminuează valoarea, inteligența și contribuția pe care a adus-o întregii lumi prin cercetările sale.
Mediul este mai important decât numele companiei
Mulți oameni își pun următoarea întrebare: „Aș vrea să lucrez la compania X?”, în loc de aș „Aș vrea să lucrez cu oamenii XYZ?” De-a lungul anilor, am realizat că este mult mai important să fii în mediul potrivit decât să alergi după nume de companii celebre, mai ales la început de drum. Este esențial să te formezi într-un mediu în care să existe oameni de la care să poți învăța cu adevărat. Chiar mentori, fără riscul de a spune cuvinte mari. Din punctul meu de vedere, un mentor ar trebui să fie o persoană foarte bine calificată, care a trecut printr-un set bogat de experiențe și care înțelege etapa în care te afli.
Un alt lucru pe care îl consider important în relația cu un posibil mentor – fie că este un superior sau un coleg cu mulți ani de lucru în spate -, este că acesta nu-ți dă niciodată rețețe, nu-ți spune cum trebuie să faci, ci te ghidează astfel încât să iei singur propriile decizii. Exact ca un psihoterapeut profesionist și bine pregătit.
Networking autentic
O rețea adevărată se construiește încă de pe băncile școlii – tuturor tinerilor cu care interacționez le spun să facă internship-uri, să facă voluntariat sau chiar să lucreze într-un ONG. Cu timpul, îți formezi o rețea de oameni de la care poți afla ce se întâmplă în piață, cum crește sau scade nivelul salarial într-un anumit domeniu sau alături de care poți testa alte oportunități profesionale. Important este să hrănești aceste relații cu autenticitate, timp și deschidere. Dacă „vânezi” astfel de contexte doar ca să fii la curent cu ce fac alții, fără să împărtăsești nimic despre tine, lucrurile nu vor funcționa pe termen lung. De exemplu, sunt situații în care îmi întreb colegii de breaslă despre cum stipulează anumite condiții contractuale cu clienții, însă încep aceste conversații prin a le spune de ce am nevoie de aceste informații și cum procedez eu în asemenea cazuri. Atitudinea mea îi ajută să se deschidă și să îmi povestească, în mod real, cum se întâmplă lucrurile la ei în teren.
Networking-ul valoros se face cu cărțile pe masă, cu mult curaj, dialog și transparență, chiar și atunci când vine vorba despre momente mai puțin reușite sau chiar despre eșecuri. Scopul nu este să livrezi o poveste perfectă despre tine și este important să accepți că vor exista și persoane care nu te vor simpatiza. Nici varianta de a rămâne neutru nu este neapărat cea mai bună, pentru că oamenii din jur nu vor ști cum să se raporteze la tine și nici cum să te abordeze.
Caută valoarea în orice tip de feedback pe care îl primești
În România, feedback-ul este încă un subiect sensibil, fie că ne referim la ipostaza de a-l oferi sau de a-l primi. Gabriel Liiceanu povestea, în cartea „Dialoguri de duminică” despre cât de nepotrivită este folosirea în exces, în România, a diminutivelor („bănuții”, „bonulețul”), sub paravanul unei false politeți.
Eu cred că, cel puțin în relațiile de muncă, ar trebui să depășim această etapă. Feedback-ul este un instrument extrem util atât pentru dezvoltarea oamenilor, cât și a proiectelor și a echipelor. O spun din proprie experiență și din interacțiunile cu profesioniști de peste hotare – feedback-ul oferit de ei, întotdeauna la timp, explicit, bine punctat și argumentat m-a ajutat mereu să mă uit la lucruri dintr-o altă perspectivă și să înțeleg de ce am acționat într-un anumit fel. În 2011, când am plecat în India, am aplicat pentru un job într-o companie la care am primit un refuz foarte specific: „căutăm experiență de conducere în ONG”. Le-am explicat că am lucrat șase ani într-o multinațională și am coordonat proiecte de anvergură și, cu alte cuvinte, experiență mea este superioară față de ceea cereau ei la acel moment. Nu am obținut acel post, dar mi s-a propus o altă variantă pe care am acceptat-o și despre care consider că mi-a schimbat viața. Pentru că am primit un feedback specific, am putut să vin cu un contraargument și astfel am câștigat un parteneriat.
Într-adevăr, sunt multe teorii despre cum să dai feedback constructiv, cum să-l primești sau cum să-l pui în practică. Recomandarea mea este să cauți în orice tip de feedback un strop de valoare și să privești astfel de situații dintr-un unghi pozitiv – ce pot învăța, ce-mi este de folos, cum pot merge mai departe.
Rămâi conectat la tine însuți/ însăți
În adolescență, am citit o carte – „Psihologia cibernetică” de Maxwell Maltz – din care și astăzi aplic anumite învățături. Maltz spune că, în viață, este important să acționezi ca o torpilă cu senzor, astfel încât să poți ocoli obstacolele sau situațiile care nu ți se potrivesc. Cu alte cuvinte, să fii conștient și conectat la sine. Din punct de vedere profesional, cred că acest lucru funcționează atâta vreme cât te cunoști foarte bine și îți setezi un obiectiv. Dacă știi ce vrei și unde îți dorești să ajungi, îți croiești propriul drum și ești capabil să iei toate virajele în cunoștință de cauză.
***
Într-adevăr, pe măsură ce trece timpul și cu cât evoluezi în carieră, te lovești de o mulțime de situații în care lucrurile pe care le știi deja nu mai funcționează sau trebuie adaptate. Cu toate acestea, este important să rămâi fidel unor valori și să fii onest atât cu tine, cât și cu ceilalți. Legat de sfaturile de mai sus, îți recomand să-ți pui ochiul critic la treabă și să alegi ce ți se potrivește cel mai bine.